Ce se întâmplă cu GROENLANDA

Ultima dată când Danemarca a vorbit cu SUA despre Groenlanda a fost în contextul următorului eveniment:

În Groenlanda există o problemă legată de avioanele prea mari: nu au infrastructură adecvată pentru aterizarea lor. Dar nici bani pentru a construi aeroporturi mai mari, așa că, la un moment dat, le-a trecut prin minte să apeleze la China. Asta se întâmpla acum 7 ani. Știți cum sunt chinezii: au pus condiția ca aeroportul să fie construit de firmele lor și, bineînțeles, știm cu toții ce se întâmplă cu astfel de împrumuturi și cum ajung țările să devină dependente de China după ce aceasta le oferă finanțare.

Americanii s-au panicat, gândindu-se că, dacă Groenlanda nu returnează împrumutul, acel aeroport ar putea ajunge sub influența Chinei, iar de aici încolo vă dați seama ce complicații ar fi apărut. Așa că s-au dus la danezi și le-au spus: „Băi, vedeți ce faceți!”. Oamenii aveau nevoie de un aeroport, așa că danezii au decis să investească propriile resurse. Astfel, au ajuns să bage peste 1 miliard de dolari în acest proiect.

În 2017, Egiptul a transferat suveranitatea asupra insulelor Tiran și Sanafir către Arabia Saudită, în schimbul unui pachet de ajutor financiar în valoare de 22 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește estimarea precisă a valorii Groenlandei, este ca și cum ai încerca să ghicești lungimea unei sfori – unele evaluări au ajuns până la două trilioane de dolari, ceea ce, chiar și pentru America, reprezintă o sumă colosală.

Gata, s-a apucat Donald Trump de treabă. Până să aducă pacea ce era e autorizat că va face, aduce aceste amenințări de război. Lumea în care trăiam nu mai era cea în care te duceai cu o armată de călăreți și cucereai teritorii în jur până când oboseau caii.

Problema evenimentelor pe care le trăim e aceea de schimbare a mentalității. Probabil că pacea în Ucraina înseamnă ca Putin să aibă ce a cucerit. Lucru care cu siguranță încurajează și alți dictatori la demersuri similare. Rar găsești o țară care să nu trăiască sub ideea că i se cuvine mai mult teritoriu în jur, în baza unei istorii pe care fiecare și o formulează cum îi convine.

După cel de-al doilea Război Mondial lumea s-a hotărât că nu e okay drumul încolo, că gata. Nu mai cucerim teritorii în jur doar pentru că avem armate mai mari. Punctul de cotitură este adoptarea Cartei ONU în 1945, care interzice explicit agresiunea și folosirea forței pentru a modifica granițele statelor.

Nu știm cat din ce spune Trump poate să se și întâmple, ce știm e cà doar că a formulat îi oferă lui Putin legitimitate în ce face. Și Trump invocă de asemenea o stare de nesiguranță care trebuie restabiliseră prin niște cuceriri.

Știți când s-a complicat lumea? Când au anunțat oamenii aceștia doi că se ocupă cu instalarea unei ordini noi mondiale. Din punctul acela au început să apară o pandemie din China, și un război din Rusia, imediat ce pandemia și-a pierdut din virulență, după 3 ani, ca orice pandemie. Nu te apuci să muți soldați în timpul unei pandemii să pățești ca la pandemia precedentă din timpul Primului Război Mondial.

Bun, nu știm ce urmează, nu știm ce din ce spune TRUMP se poate și întâmpla, dar hai să vedem totuși ce știm. Ce e cu Groenlanda, de unde vine și încotro se îndreaptă.

Groenlanda a fost locuită inițial de popoare inuite. Vikingii au colonizat spre anul 1000. După ce a fost abandonată de vikingi în secolul al XV-lea, insula a rămas locuită doar de inuiți. În sec 18, danezii au început să exploreze și să colonizeze Groenlanda, legând-o treptat de Regatul Danemarcei. În 1814, prin Tratatul de la Kiel, Groenlanda a devenit oficial parte a Danemarcei.

În prezent, în Groenlanda locuiesc 60.000 de oameni. Mulți dintre ei vor să devină independenți. Există o autonomie locală, dar sunt în continuare sub tutela regatului Danemarcei. Inuiții ar vrea independență, dar trebuie să și-o și permită. Groenlanda depinde de subvențiile anuale primite de la Danemarca, aproximativ 60% din buget.

E adevărat, e și un teritoriu ce conține destul de importante resurse. Rare Earth Elements, aur, uraniu, fier, zinc. Rivalizează ca să înțelegeți cu Australia, doar că din motive ecologice nu exploatează de deține. Ba chiar potențialul său în minerale rare rivalizează cu cel al Chinei, care produce peste 60% din aprovizionarea globală.

În Groenlanda sunt resurse spectaculoase de petrol. Estimările sugerează că avea până la 50 de miliarde de barili de petrol. Ca să înțelegem cantitatea, gândiți-vă că Norvegia are în jur de 7,8 miliarde de barili de petrol confirmate, dar este mult mai avansată în extracție.